Spre deosebire de minoritățile maghiară, germană sau evreiască, minoritatea ucraineană nu a reținut atenția cercetătorilor, în ciuda unor cifre care indică o prezență ucraineană numeroasă în România. Din punct de vedere numeric, este a treia minoritate naţională din România, după minorităţile maghiară şi a romilor. Este reprezentată în parlament de Uniunea Ucrainenilor din România, care numără peste 100 filiale.
Conform datelor oficiale, ucrainenii sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației. Etnicii ucraineni trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate se află în județul Maramureș, unde reprezintă 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în județele Suceava (8.506 persoane) și Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni.
- Mărturiile arheologice şi lingvistice arată că o populaţie slavă de răsărit s-a aşezat în nordul României actuale încă din secolul al VI-lea, trăind alături de populaţia autohtonă românească, în timp ce cea mai mare parte a satelor locuite astăzi de ucraineni sunt menţionate în documente istorice din secolele al XIV-lea şi al XV-lea.
- Aşezarea ucrainenilor în Dobrogea şi Delta Dunării datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, când o parte din cazacii zaporojeni prigoniţi de ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei s-au refugiat aici, cu acordul turcilor. Pentru a-i deosebi de vecinii lor ruşi lipoveni, localnicii îi numesc haholi.
- Comunitatea ucraineană din Banat s-a constituit între anii 1908-1918 prin colonizarea unor domenii scoase la vânzare de proprietarii lor germani şi unguri. Coloniştii proveneau îndeosebi din zonele muntoase şi sărace ale Transcarpatiei şi din Bucovina.
Interesele religioase ale ucrainenilor din România sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Sighetu Marmaţiei (Vicariatul a fost refăcut în 1996, acesta cuprinde 25 de parohii, care unesc conform datelor bisericeşti, 52 mii de credincioşi), precum şi de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice, cu centrul la Rădăuţi, judeţul Suceava (Vicariatul a fost făcut în 1996 şi cuprinde aproximativ 6 mii de credincioşi).
Asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană difuzate de posturile de radio regionale din oraşele Iaşi (15 minute săptămânal), Sighetu Marmaţiei (50 de minute săptămânal) şi Timişoara (o oră pe săptămână). La televiziune emisiunile în limba ucraineană lipsesc. Pe postul naţional de televiziune TVR-2 este difuzată emisiunea “Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc şi emisiuni despre viaţa comunităţii ucrainene. Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice de mică circulaţie: “Vilyne slovo”, “Ucrainskiy visnyk”, “Nash holos”, revista pentru copii „Dzvinochok” (în limba ucraineană) şi “Curierul ucrainean” (în limba română), care apar o dată pe lună şi sunt distribuite către filialele judeţene UUR.
În România funcţionează o singura instituţie cu predare în limba ucraineană – Liceul ucrainean Taras Șevcenko în Sighetu Marmaţiei. În unele şcoli româneşti din regiunile dens populate de ucraineni limba şi literatura ucraineană sunt predate ca subiecte. Învăţământul superior filologic în limba ucraineană, ucrainenii din România pot să-l obţină la universităţile din Bucureşti, Suceava şi Cluj, la care în cadrul facultăţilor de filologie acţionează secţiuni ucrainene. Gratuit, în conformitate cu dispoziţiile Protocolului sus menţionat, ucrainenii din România pot obține studii superioare în Ucraina.