MEREU ALĂTURI

Povești ale vechilor minorități din România

Bucătăria romilor

, , ,

Nimeni nu poate spune că romii au o bucătărie specifică! Popor migrator fiind, romii au împrumutat din bucătăriile ţărilor prin care au trecut şi a celor în care s-au stabilit. Este influenţată de majorităţile în mijlocul cărora au trăit şi trăiesc romii.

Mâncărurile tradiţionale ale romilor sunt simplu de făcut, foarte săţioase, cu diverse ingrediente uşor de găsit pe câmp sau prin pădure. În general, sunt foarte condimentate şi destul de calorice pentru a-i sătura bine de tot pe cei care se aşează la masă.

Obiceiurile culinare ale romilor impun şi o etichetă anume, ca de exemplu: la începutul mesei o bucată de pâine este atinsă cu buzele, din respect pentru ceea ce simbolizează. De asemenea, este nepoliticos să guşti mâncarea din farfuria altui mesean, dar este foarte politicos să-i oferi vecinului cea mai bună bucată de carne din farfuria ta.

Şah Hai Mas

Vestit în comunităţile de romi, Şah Hai Mas-ul se prepară din timpuri străvechi, din perioadele în care aceştia trăiau în corturi şi se mutau dintr-o localitate în alta. Pentru că nu aveau bucătărie şi nu puteau găti foarte des, atunci când se opreau undeva făceau în ceaune preparatul extrem de consistent şi hrănitor din care, dacă mâncau o dată, se săturau.

Pentru a obţine o porţie pentru 6 persoane, puneţi la fiert 3 litri de apă, iar atunci când clocoteşte adăugaţi un ciolan de porc mai mare şi două aripi de curcan sau de găină. Separat, căliţi timp de câteva minute o ceapă şi un morcov. În oala în care fierbe carnea adăugaţi apoi câteva linguri de ghiveci de legume, iar după ce a fiert carnea puneţi morcovul şi ceapa călită, plus 300 de grame de varză murată şi 200 de grame de varză dulce tăiată fideluţă. La 10 minute după ce aţi pus varza adăugaţi 150 de grame de orez.  Amestecul se lasă pe foc până când toate sunt bine fierte, iar lichidul din oală a scăzut bine.  Când fiertura e gata, se condimentează cu sare, boia, piper verde,  2-3 foi de dafin şi câteva crenguţe de cimbru, după gust.

Bândăreţ

Un alt preparat tradiţional al romilor este bândăreţul, pregătit în preajma sărbătorilor de iarnă şi care, dacă este făcut cum trebuie, se poate păstra până la un an de zile.

O bucată mare de muşchi de porc se pune într-un baiţ cu apă cât să acopere carnea, usturoi curăţat şi sare grunjoasă, foaie de dafin, piper măcinat şi cimbru şi se lasă de pe o zi pe alta. Apoi, se rulează, se prinde de jur împrejur cu sfoară în aşa fel încât să stea drept şi se pune la afumat. De regulă, este nevoie de 7-8 fumuri calde şi reci pentru ca muşchiul să se poată păstra apoi până la un an de zile. Se serveşte cu salată de murături.

Săviac

O reţetă păstrată din generaţie în generaţie în familiile de romi este săviacul, o plăcintă delicioasă cu brânză telemea. Într-un vas mai larg se pune făină peste care se pune un litru de apă călduţă în care s-a adăugat sare grunjoasă după gust. Se frământă până când se obţine un aluat consistent, apoi se acoperă cu un prosop şi se lasă aproximativ 10 minute.

Separat, se amestecă 7 ouă întregi cu brânză telemea veche, mai grasă, nu foarte sărată, dată pe răzătoare. Se adaugă 100 de grame de zahăr. Apoi, se întind foi de aluat şi se aşează în tavă o foaie de aluat, un strat de umplutură, până când se termină ambele compoziţii. Peste brânză se toarnă, de fiecare dată, câteva picături de ulei. Foaia de deasupra se unge cu gălbenuş de ou, cu o pensulă, şi se înţeapă cu furculiţa. Se lasă la cuptor, la foc mediu, 25-30 de minute.