Specialiștii în gastronomie susțin că bucătăria tătară a fost puternic influențată de cea turcă, bulgară, uzbekistană, est-europeană și chiar chineză – fără însă a-și pierde din caracteristicile de bază, ci diversificându-se. Acestui tip de bucătărie îi sunt caracteristice combinațiile neobișnuite de alimente, gustul bogat, precum și ospitalitatea gazdelor.
Deoarece, din punct de vedere religios, tătarii sunt musulmani, ei se supun regulilor alimentare impuse de islam: se interzice consumul de carne de porc, precum și de anumite păsări (șoim sau lebădă – considerată pasare sacra), fiecare masă începe și se încheie cu spălarea mâinilor și rostirea unei rugăciuni iar bărbații și femeile mănâncă separat. Vinul este interzis, deoarece se consideră că oamenii își pierd mințile din cauza lui. În a noua lună a calendarului musulman, cei de peste 12 ani nu au voie să mănânce și să bea nimic decât după apusul soarelui, timp de 29-30 de zile. De altfel, moderația este recomandată drept stil de viață.
Tătarii mai respectă și alte reguli legate de masă. Astfel, meseanul trebuie să se așeze la masă cât mai repede după ce a fost pusă mâncarea în farfurie și nu trebuie să îi lase pe comeseni să îl aștepte. Se mănâncă doar cu mâna dreaptă, fără a atinge hrana celorlalți și cu moderație, pentru a avea corp sănătos.
Bucătăria tătară se bazează, în general, pe carne, produse lactate (smântână, unt, lapte bătut) și legume. Carnea de pui și cea de berbec sunt printre preferate. In vechime, în meniu intra și carnea de cal, care era fiartă, apoi sărată și uscată.
Masa tradițională tătară începe întotdeauna cu o supă fierbinte (shulpa, tokmach) (cu carne, pește, ciuperci, legume etc.). Uneori, cu ocazia unor ceremonii, la masă se aduce supă cu pilman (găluște cu carne). Felul principal constă, în general, din carne, cartofi și cereale. Carnea e fiartă, apoi rumenită cu morcovi și ceapa. Cartofii fierți, în schimb, se mănâncă cu ridichi. Cu prilejul unor sărbători, se pregătește pui umplut cu ouă, în lapte (tutirgan tawiq). Urmează apoi diferite produse din aluat și un desert servit cu ceai. Alte băuturi consumate de tătari mai sunt ayranul (lapte bătut amestecat cu apă rece), qvas-ul sau braga (fermentat din făină de orez și malt) sau sirbat (obținut din miere de albine și fructe dulci). Pâinea se pregătea, în mod tradițional, din făină de orez, pentru că numai persoanele cu posibilități financiare își permiteau pâine din făină de grâu.
Șuberekul este unul dintre cele mai cunoscute produse tradițional al bucătăriei tătărești. El este un fel de plăcintă care are ca umplutură carne tocată de vită sau oaie sau amestec din acestea, sau brânza. Șuberekul se realizează ȋn formă de semilună și se prăjește in baie de ulei.
Pentru umplutură, avem nevoie de un kilogram de carne tocată de vită, proaspătă (poate fi folosită și carne de pui), două cepe albe răzuite, piper, sare şi mentă uscată, după gust, ulei pentru prăjit. Se amestecă ceapa tăiată mărunt și carnea tocată cu puţin piper, sare şi circa o linguriţă de mentă uscată, până la omogenizarea amestecului.
Pentru aluat, ne trebuie un kilogram de făină, un ou, apă şi sare. Se amestecă făina cu un ou şi puţină sare, adăugându-se treptat apă, astfel încât coca să fie uşor de frământat. Aluatul se taie apoi în trei fâşii, care se porţionează în bucăţele egale. Fiecare părticică tăiată se frământă separat, apoi aluatului i se dă formă de bilă. Mingiuţele din cocă se întind apoi rotund cu ajutorul unui făcăleţ.
Pe jumătate din foaia de cocă se întinde un strat din compoziţia cu ceapă şi carne, se suprapune cealaltă jumătate de aluat peste stratul de umplutură şi se taie pe margine cu o rozetă specială, pentru ca marginile să se lipească perfect între ele. Șuberekul se prăjește apoi ȋn baie de ulei, ȋntorcându-se pe ambele părți, pentru a se rumeni uniform.