Lipovenii păstrează neîntinate de sute de ani nu doar tradițiile creștinești, ci și pe cele culinare, lăsând moștenire din generație în generație zeci de rețete de mâncăruri cu amprentă profund lipovenească.
Recunoscuți pentru pasiunea lor pentru pescuit, care înainte le asigura hrana de zi cu zi, lipovenii pregătesc și astăzi peștele după vechile rețete inventate de pescari. În funcţie de împrejurare religioasă, socială, culturală, etc., peştele capătă valenţele unei simbolistici aparte, fiind asociat organic cu evenimentul propriu-zis.
Astfel, ştiuca umplută este nelipsită de la aperitivele servite la mesele de nuntă, după cum şi scordoleaua este considerată una dintre cele douăsprezece bucate pregătite special pentru Sfânta Cină din Ajunul Crăciunului (exclusiv la ucraineni). Acest fel de mâncare are la bază peștele proaspăt prins, curățat de maţe şi de solzi, crestat pe lângă şira spinării şi îl pus la sare 2-3 zile. Înainte de a fi pregătit, scoatem peştele şi îl lăsăm 2-3 ore la desărat. Peştele se fierbe apoi şi este pus la scurs pe o farfurie. Separat, se fierb câţiva cartofi curăţaţi de coajă, care se fac piure. În piure se adăugă oţet, după gust. Peștele, care s-a răcit puţin între timp, se dezosează și se așează pe un platou, după care este acoperit cu piureul. Totul se ornează cu gogoşari şi castraveţi muraţi şi frunze de pătrunjel.
Bucătăria lor tradiţională se bazează, însă, nu doar pe folosirea peştelui, ci și a cărnii animalelor domestice (vacă, porc) sau a animalelor sălbatice vânate (mistreţ).
Rușii lipoveni au o pasiune atât pentru gătit, cât și pentru mâncat, fiind atenți nu numai la gustul mâncării pe care o prepară, ci și la aspectul ei atunci când o așează pe masă. Mâncarea se servește, de obicei, în camera cea mare, iar în jurul mesei se adună toată familia. Înainte de a se înfrupta din bucate, ei rostesc o rugăciune și se închină, în semn de mulțumire pentru mâncarea care le-a fost oferită.
Iată alte două dintre preparatele caracteristice bucătăriei lipovenești.
Borș de pește
Spunem lipoveni, spunem obligatoriu și borș de pește! Iată una dintre rețetele tradiționale după care se prepară acest fel de mâncare.
Pentru început, avem nevoie de 4 capete de pește şi câteva bucăţi mai mari de peşte (ştiucă, somn, crap, caras), 4 cartofi, 2 cepe, un morcov, 4 roșii, 3-4 ardei graşi, leuştean, sare, ulei şi oţet. Modul de preparare este extrem de simplu: se pun la fiert într-o oală cartofii tăiați mărunt, ceapa tocată și morcovul tăiat rondele. Când zarzavatul este aproape fiert, se pun cele 4 capete de pește și bucățile de pește și se lasă pe foc până ies ochii peștelui. Se adaugă roșiile tocate, fiind curățate în prealabil de pieliță. Adăugăm 1-2 linguri de sare, peştele trage sarea, iar când dă în primul clocot, punem 2-3 linguri de oţet. Când borşul este gata, aruncăm în ceaun o mână de leuştean tocat, îl luăm de pe foc şi îi punem capacul. Mare atenţie, în timp ce fierbe, nu se pune capacul, pentru că borşul va avea gust de peşte crud. După ce este gata, peştele din borș se scoate separat pe platouri şi se mănâncă cu hrean .
Blinî (clătite cu urdă sau brânză)
Pentru prepararea lor, avem nevoie de următoarele ingrediente: 700 ml lapte, drojdie de bere cât o nucă, 50 gr unt, 2 ouă, 300 gr făină, o linguriță de zahăr, un vârf de cuțit de sare, 300 gr urdă sau brânză nu foarte sărată.
În 200 ml lapte călduț se adaugă drojdia de bere și puțină făină, după care se pune la cald până crește compoziția. Se amestecă apoi cu 50 gr unt topit, un ou, un vârf de cuțit de sare, o linguriță de zahăr, 300 gr făină și 500 ml lapte.
Clătitele obținute prin prăjire pe o parte și pe alta în tigaie (se unge, de preferat, cu untură proaspătă) se umplu cu amestecul obținut din 300 gr urdă sau brânză amestecate cu un ou sau cu o ceșcuță de smântână. După ce se fac rulouri, clătitele pot fi introduse în cuptor pentru câteva minute. Se servesc cu smântână sau cu miere de albine.
Chifteluțe de cartofi (sau de pește)
Ingrediente: 1 kg cartofi (sau pește), 2 ouă, 2 cepe, o legătură de mărar și de pătrunjel, sare, piper. După preferință, se pun și 2 felii de pâine înmuiate în lapte.
Mod de preparare: Cartofii curățați de coajă se dau prin răzătoare (pentru chifteluțele de pește – peștele se dezosează și se dă prin mașina de tocat) și se amestecă cu ceapa puțin călită în ulei. După preferință, se pune și pâinea înmuiată în lapte. Se adaugă apoi verdeața tocat[ mărunt și cele 2 ouă. Se sărează după gust și se potrivește de piper. Din amestecul obținut se fac chifteluțe care se prăjesc în ulei. Înainte de a le prăji, se pot tăvăli prin făină.
Kașnik sau Pșovnik (Budincă de orez)
Ingrediente: 500 g orez, 15 ouă, 250 ml ulei, 500 ml lapte, 100 g zahăr, un vârf de cuțit de sare.
Mod de preparare: Se fierbe orezul și se lasă 10 minute acoperit după ce se ia de pe foc. Se adaugă zahărul și uleiul. După ce se răcește, se amestecă cu laptele, ouăle și sarea. Compoziția obținută se întinde într-o tavă unsă cu unt sau untură de porc proaspătă și se pune la cuptor pentru o jumătate de oră. Când este gata și este răcită, se presară cu pudră de zahăr și se taie în romburi sau pătrățele.
Vareniki (Colțunași cu brânză)
Ingrediente: 250 g făină, un ou, 200 g brânză telemea, două ceșcuțe smântână, 100 g unt, sare, o ceașcă apă.
Mod de preparare: Se face o cocă din făină, o ceașcă cu apă, un ou și puțină sare. Se lasă o oră, după care se întinde cu sucitorul și se taie cu gura unei căni sau în pătrate. În fiecare cerc (sau pătrat) se pune o lingură din amestecul făcut din brânza rasă, smântână (sau un ou) și puțină sare (dacă brânza e dulce). Colțunașii se pun la fiert în apă clocotită și puțin sărat. Se servesc cu unt topit și smântână.