Etnii

Tătarii din România

Părerile istoricilor sunt împărțite referitor la originea etnică a tătarilor:  în timp ce o parte dintre lucrările de specialitate (de istorie, de etnografie, de geografie, de lingvistică) susține  originea mongolă, o alta susține originea turcă a tătarilor.

Cert este că tătarii sunt prezenți pe teritoriul actual al României încă din secolul al XIII-lea. Conform recensământului din 2011, 20.464 de oameni s-au declarat tătari, majoritatea acestora fiind tătari crimeeni din județul Constanța. Tătarii sunt principalii reprezentați ai islamului în România.

  • Primele atestări istorice ale prezenței tătarilor pe actualul teritoriu al României datează de la la mijlocul secolului al XIII-lea.  În contextul marilor campanii de cucerire din timpul lui Ginghishan, nepotul său, Batu, obține o mare victorie împotriva rușilor în anul 1223, ceea ce va deschide drumul cuceririi litoralului nordic al Mării Negre. Hanatul întemeiat de el, Hoarda de Aur, își va extinde autoritatea și asupra Dobrogei. Tătarii au împărtășit soarta acelor popoare, puține la număr, cărora vecinii prea puternici le-au răpit dreptul de a trăi laolaltă în țara strămoșilor. La tătari, totul s-a petrecut chiar în momentul în care erau pe punctul de a se închega într-un mare popor în hotarele euro-asiatice ale celui mai mare stat tătăresc din istorie: imperiul Hoarda de Aur (1243-1502). Sub conducerea lui Kadan, tătarii au traversat Dunărea, cucerind și jefuind regiunea. Cel mai probabil, regiunea nu a fost sub controlul direct al Hoardei, ci mai degrabă sub cea a unui vasal al hanului din Bahciîsarai.
  • Una din primele mențiuni ale prezenței tătare în Dobrogea o găsim într-un document din timpul sultanului otoman Mahomed II și se referă la epoca lui Genghis (m. 1229), când șefului tătar Ebruz-ata, i-a fost dăruit un domeniu in zona. Consolidarea prezenței tătare în nordul Dobrogei, în apropierea centrului crimeean al stăpânirii tătare, este o realitate la sfârșitul secolului XIII sau începutul secolului XIV. Este perioada în care descendenții Hoardei Nogai s-au stabilit în Isaccea la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, relatează o serie de surse arabe, din care mai aflăm că Sari Saltuk Baba, dervișul trimis cu misiunea de a răspândi religia islamică, ar fi descălecat în Dobrogea în 1262, întemeind o așezare care i-a purtat numele. La vremea respectivă, Dobrogea nu era un teritoriu afiliat unui stat anume. Zona era aproape nepopulată, stăpânită la sud de Imperiul Bizantin, dar ocupată la nord de Hoarda de Aur. Mai târziu, un alt explorator arab, Ibn Battuta, care a călătorit în zonă în 1330-1331, scrie despre Baba Saltuk (Babadag) ca fiind cel mai sudic oraș al tătarilor.
  • Hoarda de Aur a început să își piardă influența după războaiele din 1352-1359 iar la acea vreme un lider militar tătar, Demetrius, este citat ca apărând orașele de la gura de vărsare a Dunării.
  • Spre sfârșitul secolului al XVI-lea în jur de 30.000 de tătari nogai au fost aduși în Dobrogea din Bugeac, Basarabia istorică. Nogaii (sau tătari nogai) sunt un grup etnic turcic, care locuiește în sudul european al Rusiei, în special în regiunea Caucazului de Nord. Cei mai mulți dintre nogai se găsesc în nordul Daghestanului, în regiunea Stavropol, în Karaciai-Cerchezia și regiunea Astrahan; de asemenea, nogaii locuiesc în Cecenia. Ei vorbesc limba nogai și sunt descendenți ai diferitelor triburi mongolice și turcice, care au format Hoarda Nogaică (anii 1440 – 1634). Etnicii nogai au constituit populația principală a Hoardei Bugeacului, între secolul al XVII-lea și până la începutul secolului al XIX-lea (după 1812), când aceștia au fost strămutați de autoritățile țariste din sudul, deja Guberniei Basarabia, spre regiunile interioare ale țării. Ulterior, așezările nogailor au fost colonizate cu bulgari, găgăuzi și germani.
  • Tătarii crimeeni au fost aduși în Dobrogea de otomani după creșterea puterii Rusiei și ulterior a anexării Crimeei în 1783. După independența României din 1877-1878, între 80.000 și 100.000 de tătari crimeeni s-au mutat în Anatolia, o migrație ce a continuat și după aceea.
  • Babadag, secolul XIX

    O primă evaluare a numărului tătarilor din Dobrogea, imediat după războiul de independență, în anul 1879, este oarecum imprecisă, deoarece tătarii erau incluși împreună cu turcii în grupa musulmanilor. Oricum, în acel moment existau în Dobrogea românească 134.000 de musulmani. Prima evaluare precisă a numărului tătarilor dobrogeni datează din 1911, când sunt înregistrați 25.086, respectiv 7,3% din populația provinciei.

  • După unirea Dobrogei cu România, în 1878, a început o nouă epocă pentru tătari, creându-se instituții de instrucție publică, de cultură națională și de cult islamic. Între acestea, Seminarul Musulman a funcționat inițial la Babadag și a fost transferat, în 1901, la Medgidia.
  • Tătarii dobrogeni și-au creat o cultură proprie, inspirată din istorie și tradiții. Între altele, sărbătorile naționale –  „Nawrez” și „Kidirlez”, precum și cele religioase – „Kurban Bayrami” și „Ramazan Bayrami”, cu largă răspândire în lumea turco-tătară, au o primă însemnătate. Cu timpul, unii dintre tătarii dobrogeni, puțini la număr, se vor muta în alte zone de pe teritoriul României (București, Brașov).
  • Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, ia ființă Uniunea Democratică Turcă Musulmană din România, care se dorea o organizație etno-confesională a populației turco-tătare din România. Dar, la scurt timp, UDTMR se divizează în Uniunea Democratică Turcă și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani. În 1995 apare și Federația Turcă și Tătara. UDTTMR este o organizație etno-confesională care și-a propus să militeze pentru propășirea neamului tătăresc prin renașterea spiritualității specifice, reluând legăturile cu tătarii din Crimeea și din alte țări. UDTTMR dispune de 22 filiale, în cele mai importante localități cu populație tătărească: Constanța, Medgidia, Mangalia, Valul lui Traian, București, Techirghiol, Basarabi, Ovidiu, Brașov, Babadag, Tulcea și altele.

Categories: Etnii, Istorie, Poveşti, Tătari

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>